Gânduri...

Roșia dintre pietre…

Photo by Chad Stembridge on Unsplash

Câteva luni în urmă observasem o plantă firavă de roșie lângă un ghiveci improvizat în curte. Planta a răsărit printre pavele. Am lăsat-o, deși mă îndoiam că va trăi mult timp. Mai ales că era chiar lângă treapta de la intrare. La câteva zile, Maxi a călcat-o în picioare din greșeală, era ruptă, doar un vârf de ramură părea să fie viu. Totuși am zis să-i torn din când în când  câte o cană de apă. Apoi nu știu când și cum dar a crescut atât de frumos. Azi are 2 roșii micuțe și vreo 10 flori.

 

Ce am învățat eu de la roșia asta?

Am învățat că locul tău potrivit este acolo unde vrei tu să fie, nu acolo unde cred alții.

Am învățat că, indiferent de cât de dură e viata cu tine, tu trebuie să te încăpăținezi să te dezvolți și să înflorești, să dai roade. Indiferent de cât de mult timp îți va lua.

Am învățat că chiar dacă nu are grijă nimeni de tine, tu trebuie și poți să crești. Are grijă Dumnezeu, universul sau cine crezi tu, să primești necesarul pentru a te dezvolta.

Am învățat ca indiferent de ce se întâmplă în jurul meu, eu trebuie să-mi trăiesc viața!

Am fost întrebată de multe ori dacă nu-mi pare rău că am venit în România și de fiecare dată răspundeam cu „sunt în locul potrivit” și chiar cred asta! Am început să prind rădăcini aici în ciuda tuturor furtunilor. Sper să pot zice întro bună zi că-s neclintită la toate intemperiile vieții! Până atunci mă bucur de orice „ploaie” venită asupra mea!

Îți mulțumesc că mă urmărești, în felul acesta ești o ploaie de binecuvântare pentru mine 🤗😘

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *